Dopamina reprezintă un neurotransmițător extrem de important pentru creier. Este clasificată drept catecolamină - un grup de substanțe care îndeplinesc funcțiile de hormoni și neurotransmițători; de asemenea, servește drept precursor/predecesor al noradrenalinei și a adrenalinei.
Dopamina este responsabilă pentru numeroase funcții importante în organismul uman, iar fluctuațiile în nivelurile sale pot cauza afecțiuni grave legate de motricitate - atât neurologică, cât și psihică.
Pentru prima dată, dopamina a fost sintetizată în 1910 de James Collip și George Barger. Funcția sa ca neurotransmițător a fost descoperită abia în 1958 de Arvid Carlsson în Elveția.
Funcțiile dopaminei
Dopamina este un neurohormon eliberat de hipotalamus - o regiune a creierului care controlează senzația de foame și sete, temperatura corpului, oboseala, somnul și ritmurile circadiene. Principala sa funcție ca hormon este de a inhiba eliberarea prolactinei din partea anterioară a hipofizei. Prolactina este responsabilă pentru secreția laptelui în glandele mamare, în timpul alăptării.
Dopamina are mai mulți receptori responsabili pentru procese foarte diferite - activitate cognitivă, motivație, memorie, plăcere, mișcări voluntare. Prin intermediul receptorilor și susținerea continuă a activității dopaminice în ganglionii de bază, se previn mișcările involuntare. Ganglionii de bază se află sub cortexul cerebral și sunt responsabili pentru diferite procese motorii și psihice.
Dopamina este asociată pe scară largă cu acea parte a creierului care controlează senzația de plăcere. Prin urmare, dopamina este eliberată în timpul actului sexual, alimentație și chiar consum de droguri.
Prin acest mecanism se pot explica multe dependențe - de la droguri, tutun până la cafeină. În aceste cazuri, se observă o hiper-motivație - o disponibilitate crescută pentru un asemenea tip de reacție.
Dependența este legată de o sensibilitate crescută a receptorilor D1 în dopamină. Fluctuațiile mici și pe termen scurt în activitatea dopaminică sunt legate de procese mentale importante precum concentrarea și motivația. Când activitatea dopaminică este foarte scăzută, oamenii sunt predispuși la depresie.
Dopamina are o importantă abilitate cognitivă. Dopamina din partea frontală a creierului controlează fluxul de informații către celelalte părți ale creierului. Tulburările dopaminice în această zonă pot agrava funcții precum memorarea, atenția și capacitatea de rezolvare a problemelor.
Beneficiile dopaminei
Dopamina poate fi utilizată în tratamentul care afectează sistemul nervos simpatic - o parte importantă a sistemului nervos care controlează procese vitale precum respirația, digestia și circulația sângelui. Se utilizează în tratamentul pacienților cu sindrom Parkinson și distonie vegetativ-vasculară.
Modificări ale nivelurilor de dopamină
Dopamina este extrem de importantă pentru corp, deoarece, în rolul său de neurotransmițător, reglează diferite procese din sistemul nervos central și periferic. Activitatea dopaminică scăzută sau crescută poate cauza o serie de boli - atât psihice, cât și neurologice, unele dintre ele fiind ireversibile. Două dintre cele mai grave afecțiuni care pot să apară sunt:
Boala Parkinson - o boală neurologică serioasă caracterizată prin dificultăți în mișcare sau imposibilitatea de mișcare, tremor și altele;
Schizofrenia - un tip de psihoză care se manifestă prin simptome variate. Este cauzată de o activitate dopaminică prea mare, iar tratamentul se face cu medicamente antipsihotice;
Pe de altă parte, medicamentele neuroleptice sau antipsihotice, care suprimă activitatea dopaminică, au prea multe efecte secundare în utilizarea pe termen lung.
Cele mai serioase consecințe includ: tulburări de mișcare, afectarea funcției glandelor sexuale masculine și feminine. La femei, nivelurile de progesteron și estrogen scad, iar la bărbați nivelurile de testosteron scad de asemena.
Pot apărea tulburări în ciclul menstrual, pierderea libidoului, impotența la bărbați, creșterea în greutate, diabet, osteoporoză la femei, oboseală, probleme cu ritmul cardiac și chiar atac de cord, durere reumatică cu dureri musculare /fibromialgie/.
Specialiștii susțin că oamenii cu nivele mai scăzute de dopamină suferă de agresiune excesivă.
Aflați mai multe despre dopamină:
- Creșterea naturală a nivelului de dopamină în organism;
- Alimente cu conținut mai mare de dopamină.
