Conținut:
Moșmonii (Mespilus germanica) sunt unul dintre cei mai plăcuți arbori pe care îi poți cultiva în curți. Pe lângă faptul că încântă privirea, fructele moșmonilor, adesea subevaluate, ascund numeroase beneficii, fiind un dar gustos și benefic al naturii.
Moșmonii sunt arbuști veșnic verzi și spinoși subtropicali, sau arbori din familia rozaceelor. Aceștia au coajă de un gri închis pe trunchi și pe ramuri, iar frunzele sunt mari, în formă de suliță, lucioase și puternic acoperite cu mușchi pe partea inferioară. Florile sunt albe sau ușor galbene, cu un parfum puternic.
Moșmonii, asemenea gutuiului, sunt arbori sau arbuști de dimensiuni medii, având între 3 și 4 metri înălțime. De obicei, moșmonii, la fel ca și gutuiul, dezvoltă în primăvară ramuri scurte cu muguri florali. Aceștia înfloresc târziu și suferă aproape de fiecare dată de înghețurile de primăvară.
Fructele moșmonilor sunt mici, sferice, ovale sau în formă de pară, acoperite cu un mușchi subțire pe coajă și au o pulpă suculentă acrișor-dulce. Ele se subțiază spre codiță. Conțin multe semințe dure, învelite în pulpă și se desprind dificil de aceasta.
Moșmonii au în cea mai mare parte o coajă de culoare mai deschisă sau mai închisă, de culoare gri-maroniu, aspră, tare și fibroasă. Partea cărnoasă din interior are o culoare deschisă. La maturitatea copacului, moșmonii au un gust puternic acrișor și nu sunt consumabili. Pot fi mâncați abia după ce stau și se înmoaie, asemenea perelor sălbatice. Moșmonii pot fi consumați când sunt moi și au un gust plăcut acrișor-dulce. Moșmonii cresc cel mai bine într-un climat moderat și în orice tip de sol, atât timp cât nu sunt sărace și pline de pietriș, deoarece au nevoie de umiditate.
Se crede că locul de origine al moșmonilor (Mespilus germanica) este Caucazul, iar de acolo s-au răspândit în întreaga Europă. Încă din antichitate, moșmonii erau apreciați ca hrană și medicament. Există date istorice care dovedesc că fructul era cultivat încă de acum 1000 de ani înainte de Hristos în țările din Asia Mică și în China de Vest. Chiar și tracii antici cunoșteau proprietățile moșmonilor.
Până în prezent, moșmonii sunt cultivați cel mai mult în California (SUA), Japonia, Spania, sudul Franței, Italia, etc. În țara noastră, moșmonii se găsesc și ei în abundență, însă ca arbori izolați în curți, nu ca plantații.
Compoziția moșmonilor
Moșmonii nu ar trebui subestimați în ceea ce privește substanțele benefice conținute. În fructele de culoare cafenie găsim o cantitate mare de sorbitol, celuloză, substanțe pectice și acizi organici, în principal acidul malic, acidul citric și acidul vinic. În fructele moi, ca urmare a fermentației începute, se formează și acid acetic.
Moșmonii sunt adecvați și pentru diabetici, deoarece zaharurile din aceste fructe sunt în principal fructoză și glucoză. Printre vitaminele care au un efect benefic asupra sănătății noastre se numără vitamina C, carotenul, vitamina B1 și B2. De asemenea, Moșmonii pufoși conțin o mulțime de săruri minerale - potasiu, calciu, fosfor, magneziu, fier și sodiu. Din punct de vedere nutrițional, moșmonii sunt echivalenți cu soiurile medii de mere și pere.
De fapt, compoziția chimică a moșmonilor îi apropie la maximum de mere, deoarece aceștia conțin până la 6.7% acid malic, 10-19% zahăr, acid citric, vitamina C, tanin și substanțe aromatice, pectină, fitoncizi și altele. În frunze, se găsesc multe substanțe tannice.
Alegerea și depozitarea moșmonilor
Odată ce s-au maturat pe copac, moșmonii nu sunt încă potriviți pentru consum. Trebuie să fie culeși și lăsați să se matureze pentru a dezvolta un gust cât mai plăcut. De obicei, moșmonii sunt culeși în septembrie și octombrie, fiind la început tari, dar devenind moi, dulci și aromați după apariția primelor înghețuri, iar gustul lor acru se diminuează.
Este important să fie culeși cu atenție, fără a fi zdrobiți sau loviți, deoarece se deteriorează ușor. Dacă recoltați moșmonii timpuriu, ar trebui să-i așezați în cutii în straturi groase de 40-50 cm. Păstrați-i într-un loc răcoros și bine ventilat, astfel încât să reziste timp de 2 luni.
Nu întindeți moșmonii în straturi subțiri, deoarece se vor usca rapid, făcându-i improprii pentru consum. Pe măsură ce moșmonii se coc, verificați-i în mod regulat și îndepărtați fructele prea zdrobite sau moi. În caz contrar, poate apărea mucegai care să afecteze și celelalte fructe. Dacă adunați moșmonii după primul îngheț, este mai bine să-i consumați imediat, deoarece se vor strica mai repede.
Utilizări culinare ale moșmonilor
Cel mai bine este să mâncați moșmoni proaspeți și moi. Cu toate acestea, aceste fructe pufoase de toamnă sunt populare în țara noastră pentru prepararea gemurilor, dulcețurilor, pastelor de fructe, compoturilor. Sunt adesea folosiți și în prăjituri cu fructe și dulciuri. Este interesant să știți că din semințele lor se pregătește un înlocuitor de cafea. Dacă aveți cantități mai mari de moșmoni, îi puteți usca la soare sau îi puteți conserva. Iată o rețetă ușoară pentru o marmeladă delicioasă.
Marmeladă de moșmoni
Ingrediente necesare: Moșmoni - 3 kg copți, zahăr - 1 kg, cuișoare - câteva boabe, scorțișoară - 1 baton
Mod de preparare: Fierbeți fructele curățate în puțină apă, ceea ce le va face mai moi, apoi treceți-le prin sită sau storcător. Aruncați semințele și cojile, iar pasta rezultată se pune la fiert împreună cu cuișoarele și scorțișoara timp de aproximativ 5 minute. Adăugați zahărul și amestecați până se îngroașă. Scoateți scorțișoara și turnați marmelada de moșmoni în borcane pregătite, pe care să le închideți imediat.
Beneficiile consumului de moșmoni
Există numeroase beneficii ale consumului de moșmoni. Se crede că fructele și produsele alimentare preparate din ele au un efect stimulant asupra glandelor cu secreție internă și a sistemului digestiv, ceea ce le face deosebit de benefice în cazul unor funcții slabe ale acestor organe. Moșmonii sunt recomandați în caz de boli ale vezicii biliare, rinichilor și splinei.
Acizii organici din fructe, în special acidul malic, acidul citric și acidul vinic, au un efect benefic asupra vaselor de sânge și a sistemului nervos. Dacă suferiți de tulburări gastrointestinale, puteți consuma moșmoni necopți datorită taninilor din aceștia, care au efect astringent. În contrast cu moșmonii verzi, fructele coapte au un efect diuretic pronunțat și sunt un remediu potrivit pentru inflamațiile rinichilor și căilor urinare.
Un decoct de frunze de moșmon este un bun agent hemostatic (1 lingură de frunze la 1 cană de apă). Moșmonii au fost respectați încă din antichitate pentru capacitatea lor de a întări intestinul și de a îmbunătăți digestia. În plus, un decoct din frunze de moșmon ajută în caz de răceală și dureri de gât. Pentru astm și bronșită, se utilizează o tinctură alcoolică de moșmon.
Rețetă din orient
Amestecați 5 fructe zdrobite, 2 linguri de miere și 100 de grame de sake (votcă japoneză de 28 de grade). Lăsați să stea câteva zile și filtrați. Luați câte 100 de grame de 3 ori pe zi înainte de masă.
Cu această băutură puteți curăța plămânii de mucus și ușura respirația. Dacă o beți călduți, printr-un pai, ajută la eliminarea tusei.
