Conținut:
Gulia reprezintă o plantă leguminoasă bienală din familia Crucifere. Este cultivată în părțile nordice ale Europei și în țara noastră. Gulia este o plantă rădăcinoasă, în alimentație folosindu-se doar partea subterană. Gulia are culoare verde, cu gust de tulpini proaspete și crocante de broccoli, accentuate cu gust de ridiche.
Denumirea de gulie provine de la cuvântul german „kohl”, care înseamnă varză și „rabi”, care înseamnă ridiche. Gulia nu se poate lăuda cu o istorie culinară lungă, cum o au de exemplu ridichile sau păstârnacul, deoarece a fost descrisă pentru prima dată în Germania abia în mijlocul secolului al XVI-lea.
Cu toate că aceste legume în formă de pară, care se dezvoltă în pământ, reprezintă de fapt o tulpină umflată care crește deasupra solului. Gulia nu este una dintre legumele folosite des în bucătăria americană, dar este larg răspândit în Europa Centrală și Asia.
Gulia are frunze mari, alungite și, chiar dacă acestea sunt, de asemenea, comestibile, oamenii preferă tulpina sa rotundă și îngroșată. Gulia are o coajă groasă sub care se ascunde o parte cărnoasă și crocantă.
Compoziția guliei
În comparație cu varza albă, gulia este mai bogată în substanțe nutritive, în special în vitamina C. Conține în medie aproximativ 88% apă, 2.9% proteine, 4.7% zaharuri, 1.17% substanțe minerale - săruri de potasiu, fosfor, magneziu, calciu și sodiu. În plus față de vitamina C, Gulia este bogată în vitamina B1, B2, B6 și acid folic.
În 100 de grame de gulie se găsesc 29 de calorii; 1.7 grame de proteine; 0.1 grame de grăsimi; 6.2 grame de carbohidrați și 3.6 grame de fibre. În gulie se găsește și o cantitate mare de acid malic - 250 mg la 100 de grame.
Gulia nu conține grăsimi și colesterol. Are puține calorii și conține puțin sodiu. De asemenea, este o bună sursă de potasiu.
Tipuri de gulii
În România, sunt cunoscute două tipuri de gulii - mari și mici. Gulia mare are coajă violet-albastră, în timp ce gulia mică are coajă verde deschis. Este important să știți că din punct de vedere dietetic, gustativ și nutritiv, gulia mică o depășește cu mult pe cea mare.
Alegerea și depozitarea guliilor
La achiziționarea guliilor, trebuie să alegeți din cele mici sau medii, cu un diametru de cel puțin 7 cm, fără pete, zone moi sau crăpături și fără decolorări la capete. Gulia mică este mai dulce și mai gustoasă. Bulbii care sunt mult mai mari decât mărimea unei mingi de tenis nu sunt la fel de gustoși și adesea au miez fibros.
Dacă frunzele guliei sunt atașate de bulb, este necesar să fie tăiate și păstrate separat. Dacă acestea sunt în stare bună - tari și verzi, pot fi gătite, dar trebuie folosite în câteva zile.
Gulia trebuie păstrată necurățate, într-o pungă de plastic în frigider. Astfel poate fi ținută în stare bună timp de aproximativ o săptămână. O calitate valoroasă a acestei legume este că, dacă este păstrată corect, nu își pierde calitățile valoroase.
Gătirea guliilor
Gulia proaspătă și tânără este delicioasă consumată crudă. Poate fi adăugat în diverse salate. Gulia poate fi de asemenea gătită la abur sau fiartă. Dacă este pregătită astfel, coaja sa trebuie înlăturată după fierbere. Gulia este un adaos minunat la multe feluri de mâncare și supe. Se potrivește bine cu alte sucuri de legume.
Dacă frunzele guliei sunt proaspete și verzi, ele pot fi folosite și pentru gătit. Acestea se pregătesc astfel: se spală, se îndepărtează nervurile, apoi se înăbușă în apă clocotită timp de 3 până la 5 minute. Apoi se călesc ușor în ulei de măsline sau unt și se condimentează cu sare, piper și suc de lămâie proaspăt stors.
Din gulie se poate pregăti și o delicatesă foarte benefică pentru organism, și anume, gulie tocată mărunt cu măsline, ulei de măsline și suc de lămâie proaspăt stors.
Beneficiile guliilor
Gulia nu conține aproape deloc grăsimi, ceea ce o face un produs dietetic foarte benefic. Datorită conținutului său ridicat de vitamina C, gulia este o legumă de neînlocuit pentru iarnă. Aceasta menține imunitatea naturală și întărește organismul împotriva diferitelor infecții.
Gulia este o sursă de fibre alimentare bogate, benefice pentru intestine și pentru reducerea riscului de dezvoltare a cancerului de colon și a altor probleme de stomac. De asemenea, protejează împotriva hemoroizilor. Gulia este benefică în caz de avitaminoză, arsuri solare, astm, tuberculoză. Are efect diuretic, contracarează astenia de primăvară, anemia și bronșita, stimulează creșterea.
Cantitatea mare de fibre din gulie o face un aliment preferat în dieta alimentară. Fibrele nu doar facilitează digestia, ci și stimulează defecarea regulată și curățarea intestinelor.
Deoarece gulia este o legumă bogată în multe vitamine și săruri minerale, gustoasă și cel mai important, nu provoacă alergii, este recomandată și în alimentația copiilor mici.
Gulia protejează împotriva anemiei, deoarece conține cantități semnificative de fier, care susțin producția de celule roșii din sânge. Potasiul din gulie ajută la absorbția fierului.
Leguma este cunoscută și pentru capacitatea sa de a îmbunătăți densitatea osoasă datorită conținutului de calciu, mangan și fier. Este benefică și pentru sănătatea ochilor datorită prezenței de beta-caroten în compoziția sa. Vitamina A din gulie luptă împotriva acumulării radicalilor liberi în ochi și elimină stresul oxidativ din această parte extrem de importantă a corpului uman.
Gulia merită cu siguranță să fie inclusă în diferite meniuri dietetice, deoarece este o legumă extrem de săracă în calorii. Nu conține aproape deloc calorii și grăsimi, dar, în schimb, este bogată în nutrienți benefici pentru sănătate - nu este aceasta cea mai perfectă combinație?
Pentru a obține beneficii maxime din compoziția sa, este mai bine să alegeți un tratament termic minim, deoarece căldura distruge o parte din substanțele sale benefice. Consumați-o sub formă de salate, ușor condimentată cu ulei de măsline și sare, precum și cu puțin suc de lămâie proaspăt stors.
Medicina tradițională cu gulii
În caz de insuficiență cardiacă, se recomandă consumul de suc de gulie amestecat cu puțin miere pură. O pastă din gulii fierte este folosită pentru comprese în durerile articulare. Infuziile de gulie sunt folosite în medicina tradițională ca diuretic, laxativ și detoxifiant.
Este important de menționat că frunzele de gulie sunt, de asemenea, foarte benefice și nutritive, chiar dacă nu au utilizări culinare. Acestea sunt extrem de bogate în vitamina A, vitamina K, vitamine din grupa B și numeroși carotenoizi. Nu le subestimați, deoarece sunt extrem de utile.
Probleme cauzate de consumul de gulie
Gulia conține acid uric și acid oxalic, ceea ce o face nepotrivită pentru persoanele care suferă de gută, pietre sau nisip la rinichi.
De asemenea, gulia conține substanțe numite goitrogene. Acestea blochează absorbția iodului de către organism și inhibă producția unor hormoni din glanda tiroidă. Prin urmare, gulia crudă nu este benefică pentru persoanele cu probleme tiroidiene. Pentru toți ceilalți, poate fi consumată fără nicio grijă, deoarece este o legumă extrem de benefică.
