Conținut:
Păstârnacul / Pastinaca sativa/ este o legumă rădăcinoasă care arată ca un morcov strălucitor și este de fapt rudă cu acesta, cu țelina și rădăcina de pătrunjel. Păstârnacul este originar din Europa și Asia. Obișnuit în Europa, acest tip de legumă a fost adus în SUA de către coloniști în secolul al XVII-lea. Păstârnacul a devenit popular în secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea pentru gustul lui asemănător țelinei și aroma deosebit de plăcută și a fost adesea folosit în rețetele cu conținut scăzut de calorii.
Această legumă rădăcinoasă dură crește cel mai bine în regiunile cu climă rece. Deși este o plantă bienală, fermierii cultivă păstârnacul ca și plantă anuală.
Păstârnacul poate fi găsit pe tot parcursul anului, cu sezonul de vârf din toamnă până în primăvară.
Aflați mai multe despre creșterea păstârnacului.
Compoziția păstârnacului
O jumătate de cană de păstârnac conține 50 de calorii, 0 grame de grăsime, 0 miligrame de colesterol, sodiu, 12 grame de carbohidrați, 3 grame de fibre alimentare, 3 grame de zahăr, 1 gram de proteine, vitamina C, calciu și fier.
Păstârnacul este foarte bogat în proteine, carbohidrați, celuloză, sodiu, zinc, mangan, cupru, acid folic și vitaminele PP, A, B și E. În rădăcina păstârnacului s-au găsit cantități semnificative de vitamina B3. Conținutul de zahăr al păstârnacului este mult mai mare decât cel al altor rădăcinoase - sfeclă, napi, morcovi, gulie și fenicul.
Alegerea și păstrarea păstârnacului
Păstârnacul se găsește în lunile dintre septembrie și martie, făcându-l leguma ideală de iarnă. Căutați rădăcini mici sau medii, deoarece cele mai mari sunt prea fibroase. Alegeți un păstârnac ferm și evitați unul cu urme de pete maronii și riduri neobișnuite. A se păstra nespălat și învelit într-o pungă de hârtie la frigider. Ca și cartofii, poate fi păstrat într-un loc întunecat și uscat, ferit de lumina directă a soarelui.
Pastârnacul în gătit
Păstârnacul tânăr și mic nu trebuie curățat de coajă, trebuie doar să fie șters. Păstârnacul mai vechi trebuie curățat și apoi tocat. Dacă partea centrală a păstârnacului este foarte tare, trebuie îndepărtată.
La gătit, legumele sunt folosite proaspete sau măcinate sub formă de pulbere și puse la frigider. Este folosit pentru a aroma o serie de preparate cu sau fără carne. Este o legumă de bază în mâncărurile cu carne și cartofi. Frunzele sale servesc ca și condiment și decor al unor salate.
Păstârnacul poate fi preparat în afară de înăbușit și sub formă de piure, de asemenea, prăjit cu alte rădăcinoase sau feliat subțire și preparat ca chipsuri de legume. Este utilizat pe scară largă în diverse supe, tocane, salate și caserole. Gustul păstârnacului amintește de o altă legumă - anghinarea.
Înainte de a-l pregăti, trebuie spălat, decojit și curățat, ca un morcov. Dacă este înăbușit, atunci crusta sa va cădea de la sine după gătire. În cazul în care se face piure, coaja sa trebuie lăsată intactă.
Păstârnacul se combină foarte bine cu usturoiul, ceapa, pătrunjelul și cimbru. Ar trebui să fie pus în mâncare înainte de a începe să fiarbă. Nu provoacă efecte secundare periculoase, deci cantitatea adăugată depinde strict de gustul fiecărei persoane. Păstârnacul este folosit și la prepararea piureului pentru bebeluși - o altă dovadă a calităților sale incontestabile. În străinătate, păstârnacul este folosit pentru a aroma anumite tipuri de vin. De asemenea, poate fi încorporat într-un număr de sucuri de legume sănătoase.
Rădăcina plantei este măcinată și folosită ca și condiment care poate aroma atât preparatele din legume, cât și din carne. Păstârnacul merge bine cu toate tipurile de carne.
O opțiune excelentă este să fierbeți păstârnacul, deoarece va avea un gust ușor dulceag. Poate fi adăugat chiar și la unele vinuri, produse de patiserie sau făină. Totul depinde în mare măsură dacă vă place să experimentați în bucătărie și să încercați diferite tentații noi. Dacă doriți, îl puteți consuma și ca suc proaspăt.
Rădăcinile și frunzele de păstârnac pot fi consumate proaspete, uscate, fierte și înăbușite. Este important de știut că păstârnacul se înegrește atunci când este tăiat, exact ca și cartofii. Pentru a preveni acest lucru, bucățile tăiate sunt scufundate în apă călduță.
O masă tradițională de Crăciun în Canada și SUA o reprezintă păstârnacul prăjit, în timp ce Irlanda chiar produce bere din aceste rădăcini. Timpul de gătire depinde de modul în care îl tăiați în felii. Cele mai groase trebuie gătite 20 de minute, iar cele mai subțiri 10 minute. Dacă doriți să îmbunătățiți gustul legumei rădăcinoase, atunci pur și simplu aromatizați-o cu oțet, muștar, ulei de măsline sau suc de lămâie proaspăt stors.
Nutriționiștii de renume adaugă că păstârnacul este o alternativă excelentă la cartofi și chiar are calități nutriționale mai bune. Îl puteți combină perfect cu ceapă roșie, pește afumat sau capere, care vor ajuta păstârnacul să-și dezvăluie calitățile gustative.
Rețete cu păstârnac
Asigurați-vă că spălați bine rădăcinile la început și tăiați partea superioară. Apoi decojiți-l și îndepărtați miezul mai întunecat. Se taie bucăți și se fierbe 7-10 minute în apă pre-sărată, servindu-l cu unt.
Cel mai bine este să-l înăbușiți, pentru că astfel își păstrează cât mai mult posibil proprietățile benefice. Îl puteți tăia în felii subțiri și îl așezați pe un grătar care se află pe un vas cu apă clocotită timp de 10-12 minute sau folosiți aparatul de gătit la aburi (dacă aveți un asemenea dispozitiv). La final, asezonați cu sare și piper.
Piure de păstârnac
Puneți bucățile fierte într-un blender și adăugați 10 grame de ulei la 100 g păstârnac. La final, adăugați lapte, sare și piper după gust.
Păstârnac prăjit
Un alt mod gustos și interesant de a pregăti această rădăcinoasă este prăjirea. În acest caz, cel mai bine este să alegeți rădăcinile tinere. Mai întâi, tăiați-le în felii subțiri și prăjiți-le în ulei vegetal preîncălzit până se rumenesc. Dacă aveți păstârnac vechi, atunci asigurați-vă că îl blanșați în prealabil timp de 2-3 minute, apoi prăjiți și coaceți la cuptor pentru 15-20 de minute.
Chipsuri de păstârnac
Nu există persoană căreia să nu-i placă chipsurile, dar nu toată lumea a încercat chipsurile de păstârnac. Sunt foarte ușor de făcut și chiar le puteți prepara singuri. Pentru a face acest lucru, tăiați-l în felii foarte subțiri. Puteți folosi un cuțit de curățare și apoi îl uscați bine cu hârtie de bucătărie. Prăjiți păstârnacul într-o tigaie preîncălzită pentru aproximativ 2 minute până devine auriu. Chipsurile gata preparate trebuie puse hârtie de bucătărie pentru a se absorbi tot excesul de grăsime, apoi stropite cu sare, piper și orice condimente doriți.
Păstârnacul în cosmetică
Are proprietăți hrănitoare și de albire și previne formarea ridurilor. Uleiul esențial al acestei legume este utilizat în următoarele cazuri:
1. Procese inflamatorii;
2. Pentru a combate celulita;
3. Pentru ten problematic și acnee;
4. Netezirea ridurilor;
5. Întărirea părului și a unghiiilor.
Toate părțile păstârnacului sunt, de asemenea, folosite pentru a trata căderea părului. În acest scop, cu sucul său se freacă bine scalpul pentru a întări foliculii de păr. Cel mai bine este să faceți această procedură după baie când porii sunt deja deschiși.
Beneficiile păstârnacului
Leguma de culoare deschisă, care nu este deloc atractivă ca aspect, ascunde beneficii semnificative pentru sănătate. Consumul său este important pentru sistemul nervos datorită cantităților mari de vitamina B3. Conține multe substanțe utile și are proprietăți nutritive importante pentru absolut toate grupele de sânge.
Păstârnacul are efect anti-reumatic și anti-toxic, acționează ca un diuretic natural. Stimulează pofta de mâncare, iar datorită conținutului său ridicat de fibre, reglează activitatea tractului gastro-intestinal și ajută în stare de constipație.
Este utilizat în tratamentul pietrelor la rinichi. Ameliorează durerile de spate. Conține substanță activă pastinacina, care acționează că antispastic și vasodilatator.
Datorită ingredientelor sale valoroase, păstârnacul este un instrument foarte bun în prevenirea bolilor cardiovasculare, scade tensiunea arterială și stimulează imunitatea organismului.
Se folosește cu succes în nevrozele cardiace, colici, angină pectorală și alte afecțiuni. În medicinA populară, păstârnacul este clasificat ca aliment care acționează ca afrodisiac natural.
Păstârnacul este un ingredient foarte scăzut în calorii, ceea ce îl face foarte potrivit pentru dietă.
Leguma rădăcinoasă este o sursă bogată de carbohidrați, caroten, uleiuri esențiale și vitamina C. De asemenea, conține vitaminele la fel de importante B1, B2, PP și săruri minerale benefice pentru organism. Un fapt interesant este că păstârnacul se află pe unul dintre primele locuri printre culturile de rădăcinoase în ceea ce privește conținutul său de carbohidrați ușor digerabili.
Are proprietatea de a reduce nivelul de lichid din organism. De asemenea, este saturat cu o serie de macro și micronutrienți importanți, care pot fi comparați cu cei din spanac, dar într-o cantitate semnificativ mai mare.
Daune potențiale de la consumul de păstârnac
Nu trebuie să consumați păstârnac dacă aveți o intoleranță individuală și este, de asemenea, contraindicat copiilor mici. Nu este bine de consumat în cazul fotodermatozei și anume în cazul pielii foarte sensibile care se inflamează ușor sub influența razelor solare. Acest lucru este cauzat de așa-numitele furocumarine din compoziția păstârnacului, care ajută la creșterea sensibilității pielii la lumină.
Un fapt interesant pe care puțini oameni îl știu este că frunzele acestei rădăcini produc substanțe specifice și mai precis uleiuri esențiale care au capacitatea de a provoca o ușoară arsură pe piele. De aceea este important să folosiți mănuși atunci când intrați în contact cu păstârnacul în zilele foarte călduroase și mai precis cu frunzele acestuia.
Medicină populară cu păstârnac
Conform medicinei noastre populare, păstârnacul este folosit pentru boli ale sistemului excretor - în principal pietre și nisip la rinichi și vezica urinară. De asemenea, este utilizat împotriva anginei pectorale și a nevrozei cardiace.
Se ia în principal sub formă de extract. Pentru a face acest lucru, sunt opărite două lingurițe de rădăcini de păstârnac ras cu două căni de apă clocotită, lăsați apoi timp de o jumătate de oră, după care amestecul se strecoară și se bea deodată. Aceasta este o doză care se ia de trei ori pe zi înainte de mese, iar tratamentul durează 20 de zile.
Vedeți mai multe dintre sugestiile noastre pentru rețete cu păstârnac.
