Somonul are o culoare caracteristică portocalie, roz sau roșie, datorită substanțelor nutritive pe care le consumă: carotenoizii. Acești pigmenți vegetali puternici au capacitatea de a colora carnea.
Atunci când somonul este proaspăt prins, carnea este strălucitor roșie sau roz. Procesul de depozitare, gătire și conservare reduce intensitatea culorii.
Gradul de colorare depinde în mare măsură de faptul dacă somonul este sălbatic sau crescut în ferme.
Culoarea caracteristică a somonului sălbatic este obținută datorită hranei pe care o consumă, similar cu flamingo. Icrele somonului sunt, de asemenea, de culoare roz până la portocaliu-roșiatic.
În funcție de habitatul său, fiecare specie de somon mănâncă o proporție diferită de creveți și krill - crustacee bogate în carotenoizi, ceea ce determină diferitele grade de colorare.
După eclozare, somonul roz se îndreaptă direct către ocean, în timp ce somonul roșu petrece mai mult de un an în apă dulce, proaspătă. Somonul roșu are nevoie de un lac cu apă dulce în care să crească.
Cele mai mari populații de somon roz din lume se găsesc în partea de sud-est din Alaska, unde clima este blândă, combinată cu precipitații abundente și prezența a mii de râuri scurte care se varsă direct în ocean.
Somonul crescut în ferme nu are acces la acest tip de hrană și culoarea sa este natural albă sau gri.
Pentru a hrăni peștii, fermierii folosesc adesea granule de soia și porumb în combinație cu făină de pește, preparată din specii mai mici, cum ar fi macroul.
În încercarea de a oferi cea mai bună hrană posibilă, strâns adaptată la cea a somonului sălbatic și pentru a răspunde așteptărilor consumatorilor, fermierii adaugă cantități mici de astaxantin (un carotenoid similar cu beta-carotenul) în hrana pentru somon, ceea ce îmbunătățește calitatea peștelui și duce la colorarea fileurilor în culoarea roz caracteristică.
