Conținut:
Între 50% și 90% dintre toate reacțiile alergice grave la anumite alimente sunt cauzate de doar opt produse. Cele mai întâlnite alergii alimentare sunt cele la : lapte, ouă, arahide și fructele cu coajă lemnoasă, soia, grâu, pește și fructe de mare.
Cele mai întâlnite alergii alimentare la adulți diferă de cele mai comune alergii alimentare la copii. Copiii devin alergici la consumul de lapte, ouă sau grâu, manifestând intoleranță față de acestea încă de la o vârstă fragedă. Adulții pot dezvolta alergii la un moment ulterior în viața lor, iar alergenii pot fi o gamă mai largă de alimente.
Alergia la lapte
Frecvență: Laptele de vacă este cel mai frecvent alergen alimentar, în special la copiii mici - 2.5% dintre ei având alergie la acesta. Se estimează că 80% dintre ei își vor depăși alergia la produsele lactate până la vârsta de șase ani.
Alergia la lactate este o reacție imună la proteina laptelui, care este o stare organică diferită de intoleranța la lactoză, în care organismului îi lipsește o enzimă necesară pentru digestia zaharurilor din lapte. Copiii cu alergie la lapte trebuie să evite toate produsele lactate, nu doar cele fără lactoză, cum ar fi: laptele și produsele lactate, smântâna, frișca, precum și consumul multor deserturi și dulciuri.
Alergenul din lactate poate fi prezent în articole în care nu ne-am aștepta să-l găsim, cum ar fi: dulciurile de post, produsele de îngrijire a pielii și a părului, conservele de ton și în unele tipuri de vopsele.
Alergia la ouă
Frecvență: Ouăle sunt a doua cea mai întâlnită cauză de alergie alimentară la copii. 1.5% dintre ei sunt alergici la ouăle de găină. Cu toate acestea, ele nu sunt alergeni principali la adulți. Se crede că 80% dintre copii își vor depăși alergia la ouă până la vârsta de șase ani. Aceasta se poate manifesta atât la albuș cât și la gălbenuș.
Multe vaccinuri sunt produse din viruși dezvoltați în ouă de găină. Consultați medicul pediatru, dacă acest lucru nu prezintă cumva un pericol pentru copil. Unele tipuri de anestezice pot, de asemenea, să conțină produse din ou. Oul poate fi prezent și ca ingredient în unele tipuri de pâine și în produsele dulci și făinoase.
Alergia la fructele cu coajă lemnoasă
Frecvență: 1.1% dintre copii și 0.5% dintre adulți au alergie la fructele cu coajă lemnoasă.
Acestea reprezintă alergeni persistenți și pot rămâne așa pe tot parcursul vieții, fiind asociate cu apariția mai frecventă a reacțiilor anafilactice (o reacție alergică severă, însoțită de erupții cutanate pruriginoase, umflarea gâtului și scăderea tensiunii arteriale) decât laptele, ouăle sau grâul. Se presupune că doar 9% dintre copii își vor depăși această alergie până la vârsta de șase ani.
În general, fructele cu coajă lemnoasă sunt foarte diferite unele de altele și este posibil să fiți alergic la unele dintre ele, cum ar fi migdalele, dar nu și la alte tipuri. Este, de asemenea, posibil să aveți alergie la toate tipurile de oleaginoase, precum și la arahide. Ca alergeni, acestea pot fi prezente în mod ascuns în diverse produse, cum ar fi: ciocolata, mousse-urile și cremele de frișcă, produsele de patiserie, precum și în unele jucării pentru copii, pentru umplerea cărora sunt folosite coji de nuci.
Alergia la arahide
Frecvență: 1.4% dintre copii și 0.6% dintre adulți sunt alergici la arahide.
Alergia la arahide este adesea foarte severă și prezintă niveluri mai ridicate de reacții anafilactice decât cele care apar la consumul de lapte, ouă sau grâu. De obicei, persistă pe tot parcursul vieții. Doar 20% dintre copii vor depăși alergia la arahide până la vârsta de șase ani. Persoanele care suferă de aceasta au o probabilitate mare de a avea și alergie la nuci, deși arahidele fac parte din familia „Leguminoaselor”.
Arahidele pot fi prezente neanunțat în unele produse de patiserie și dulciuri. Untul de arahide poate fi folosit pentru lipirea diferitelor produse de patiserie și dulciuri și ca agent de îngroșare în prepararea chili-ului, și poate fi găsit și în unele produse pentru îngrijirea pielii.
Alergia la pește
Frecvență: 0.4% dintre adulți și 0.1% dintre copii au alergie la pește. Este posibil ca această grupă să fie alergică doar la un anumit tip de pește, în timp ce la altul să nu fie.
Alergiile la pește se dezvoltă adesea în viața adultă. Ele pot fi însoțite de simptome grave și pot persista pe tot parcursul vieții. În restaurante, este posibil să se pregătească alimente în grăsime în care deja a fost prăjit pește, ceea ce poate duce la consumul său ascuns de către o persoană alergică și la o reacție alergică gravă. Unele tipuri de alimente pot conține gelatină (dulciuri, parfe-uri sau bomboane, precum și în compoziția aditivilor și medicamentelor), care este produsă din oasele de pește.
Există și riscul ca peștele care nu este păstrat în mod corespunzător și nu este proaspăt să dezvolte niveluri ridicate de histamină. Acest lucru poate duce la simptome care seamănă cu alergia alimentară, dar de fapt reprezintă semne de intoxicație. Aceasta poate fi însoțită de umflarea gurii sau a gâtului, dificultăți în respirație, greață sau vărsături.
Alergia la fructe de mare
Frecvență: Alergia la fructele de mare este cea mai întâlnită la adulți, de exemplu: 2% din adulții americani cu vârsta peste 18 ani au alergie la consumul de midii, comparativ cu 0.1% dintre copii. Acest tip de alergie se dezvoltă mai târziu, în viața adultă. În cele mai multe cazuri, ea este severă și nu este depășită sau vindecată printr-un tratament anume.
Oamenii pot fi alergici la crustacee (creveți, languste, crabi) și/sau la moluște (stridii, midii). Variația de produse în care pot exista alergeni de fructe de mare, fără a fi anunțat acest lucru, este foarte mare. Începem de la vitamine și suplimente specializate, hrana pentru animale de companie și ajungem până la îngrășămintele și hrana pentru pești. Persoanele alergice se pot simți rău chiar dacă în aer există particule pe care le inhalăm din mâncăruri fierbinți sau aburinde, cu ingrediente din fructe de mare.
Alergia la soia
Frecvență: 0.4% dintre copii sunt alergici la soia. Aceasta nu este o alergie principală pentru adulți. Se estimează că aproximativ 50% dintre copii vor depăși alergia la soia până la vârsta de șapte ani. Există un risc pentru sugarii la care laptele este un alergen dovedit să dezvolte și alergie la soia dacă este consumată frecvent și sub formă de formulă de substituție.
Soia este un ingredient foarte întâlnit în alimentele ambalate, produsele pentru îngrijirea părului și a pielii, și chiar în benzină. Umplutura jucăriilor este adesea alcătuită din componente de soia. Unele animale de pluș sunt făcute din fibre de soia. Vitamina E este de obicei extrasă din soia și persoanele alergice trebuie să aleagă cu grijă suplimentele alimentare și să monitorizeze descrierea conținutului și tehnologia de fabricație.
Alergia la grâu
Frecvență: 0.4% dintre copii sunt alergici la grâu. Aproximativ 80% dintre ei își vor depăși alergia la grâu până la vârsta de șase ani.
Aceasta este esențial diferită de boala celiacă sau intoleranța la gluten, care este autoimună. În această afecțiune, atât grâul cât și alte cereale care conțin gluten, cum ar fi orzul și secara, nu pot fi digerate. Alergia la grâu poate fi greu de diagnosticat, deoarece uneori simptomele sale apar doar în combinație cu anafilaxia indusă de efort fizic.
Spelta - "grâul faraonilor" și kamutul conțin aceleași proteine ca și grâul obișnuit și nu ar trebui consumate de persoanele cu alergie la acesta. Urme de grâu pot fi găsite în unele produse cum ar fi: sos de soia, bere, mezeluri, sushi și în produse nealimentare: ca adeziv, în jucăriile "play-doh", loțiuni și șampoane.
În Statele Unite, Agenția pentru Alimente și Medicamente (FDA) solicită producătorilor de alimente să facă o listă orientativă precisă a celor opt ingrediente cele mai comune care cauzează alergii.
Ingrediente puternic alergizante trebuie să fie clar etichetate cu un avertisment pe ambalajul produselor alimentare. Astfel, în SUA, de exemplu, alimentele care conțin proteină vegetală hidrolizată extrasă din soia sunt etichetate pe ambalaj cu următoarea formulare: "Atenție! Conține soia.".
De la producători, atât în SUA, cât și în țara noastră, nu se solicită să includă avertizări pentru alergenii alimentari care au ajuns accidental în timpul producției sau ambalării (contaminare încrucișată). Cu toate acestea, adesea se pot vedea exemple pozitive.
Pe piața noastră, există produse la care sunt menționate ingredientele care ar putea fi ajuns în ele în cantități mici în timpul procesului de producție și sunt scrise astfel: "Poate conține urme de....". Aceasta este o inscripție frecventă pe unele mărci de ciocolată. Există, de asemenea, informații despre ceea ce nu conțin anumite produse alimentare, uneori acest lucru fiind menționat și în scop publicitar. Pentru unele produse, se subliniază explicit, prin texte mai expresive, pe ambalaj, că nu conțin gluten, soia sau coloranți.
