Bonapeti.ro»Articole»Conservanți și E-uri»Sorbat de potasiu (E202)

Sorbat de potasiu (E202)

Iliana AngelovaIliana Angelova
Începător
151
Nic Pal
Traducerea:
Nic Pal
Sorbat de potasiu (E202)

Adesea pe etichetele diferitelor produse alimentare - mezeluri, murături, maioneze, vinuri, brânzeturi, iaurt și multe altele - întâlnim indicația E202. Acesta reprezintă sorbatul de potasiu, un aditiv alimentar din categoria conservanților.

Pe lângă alimente, acesta poate fi întâlnit și în produsele cosmetice, iar utilizarea sa extinsă se explică prin natura sa inofensivă. Ce reprezintă sorbatul de potasiu cu codul E202 și ce trebuie să știm despre el atunci când îl utilizăm sau îl găsim pe ambalajul produselor pe care le consumăm?

Natura și obținerea sorbatului de potasiu

E202 este sarea de potasiu a acidului sorbic. Acest acid se găsește în mod natural în sucul extras din fructele arborelui de scoruș. A fost descoperit în 1859 de către Hofmann, iar efectul său antimicrobian a fost descoperit în 1939 de către savantul german Müller. Producția industrială a acidului sorbic în cantități mari a început în anii '50 ai secolului trecut. Este un conservant preferat față de altele, datorită inofensivității și neutralității sale.

Sorbatul de potasiu este obținut din acidul sorbic prin neutralizarea cu hidroxid de potasiu. Acidul se descompune în săruri de calciu, sodiu și potasiu, din care se obțin sorbații, care sunt conservanți.

Sorbații se obțin în urma unui proces numit sorbație. Practic, aceasta este o metodă de absorbție a unei substanțe de către alta, absorbantul fiind numit sorbent, iar substanța absorbită - sorbat. Acest proces este larg utilizat în industrie și în gospodărie.

Acesta este modul sintetic de obținere a E202. Formula chimică a sa este C6H7KO2.

O altă metodă de obținere a conservantului este prin extragerea din semințele fructului unor plante.

Din punct de vedere vizual, sorbatul de potasiu apare sub formă de praf sau granule albe, cu gust neutru.

O altă caracteristică distinctivă a sorbatului de potasiu este solubilitatea sa mare, fiind cel mai solubil dintre toți ceilalți sorbați. La temperatura camerei, acesta are o solubilitate de 138 de grame pe litru. În procesul de dizolvare, se eliberează acid sorbic, care are caracteristicile substanțelor active. Activitatea acestei substanțe se manifestă prin inhibarea dezvoltării drojdiilor și mucegaiurilor, precum și a unor tipuri de bacterii.

În prezent, sorbatul de potasiu, împreună cu acidul sorbic și celelalte săruri ale sale, este cel mai popular conservant, deoarece nu provoacă niciun rău organismului uman. Doza maximă admisă este de la 0.1 până la 0.2 la sută din masa produsului finit la care este aplicat.

Sorbatul de potasiu este un aditiv alimentar permis în Uniunea Europeană, precum și în majoritatea țărilor din lume. Țările asiatice, europene, SUA și Canada utilizează în mod extensiv acest produs. Australia este țara care l-a interzis.

Ce proprietăți are sorbatul de potasiu?

Pâine cu mucegai

Pe lângă rolul său de inhibitor al mucegaiurilor și drojdiilor în produsele alimentare, sorbatul de potasiu are calitatea de a prelungi durata de valabilitate a alimentelor. Este folosit și în multe produse de igienă personală pentru a preveni dezvoltarea microorganismelor în acestea și pentru a le prelungi termenul de valabilitate.

Deoarece este inofensiv, mulți producători orientați spre mediu îl utilizează ca înlocuitor pentru parabenii periculoși.

Sorbatul de potasiu prezintă o toxicitate scăzută. Se consideră că este inofensiv din punct de vedere toxicologic.

Cu toate acestea, are calități care pot provoca mutații genetice în anumite condiții. De asemenea, poate irita pielea, ochii și sistemul respirator, motiv pentru care a fost interzis în unele țări.

Doza zilnică a acestei substanțe nu trebuie să depășească 25 de miligrame pe kilogramul greutății corporale pentru a fi inofensivă în utilizarea umană.

Domenii de aplicare ale sorbatului de potasiu

Ca și conservant, sorbatul de potasiu este folosit în principal în industria alimentară. Este utilizat în conservarea fructelor și legumelor, a peștelui și a cărnii. Este adăugat în produsele din industria de patiserie, în produsele cu ouă. Deoarece previne dezvoltarea mucegaiurilor, este folosit activ în producția de mezeluri și brânzeturi. Îl găsim în aluatul pentru pâinea de secară, care este protejată astfel împotriva mucegaiului și a insectelor.

Gustul neutru al sorbatului de potasiu îl face candidatul ideal pentru conservant în industria dulciurilor, nu doar pentru dulcețuri, torturi, ci și pentru produsele de ciocolată. Absența gustului specific îl face un aditiv căutat și pentru sucurile de fructe și băuturile răcoritoare.

E202 este folosit frecvent în bucătăria asiatică ca și conservant pentru sosurile și condimentele acide și picante, pe care aceștia le folosesc datorită proprietăților antimicrobiene eficiente pe care le manifestă într-un mediu foarte acid. Asigură o protecție bună împotriva fungilor și drojdiilor din aceste ingrediente.

Este larg utilizat în producția de vin. Sorbatul de potasiu efectuează o stabilizare biologică activă a vinului. După procesul de fermentație, apare următoarea problemă: drojdiile, care fermentau zahărul din sucul de struguri, pot consuma zahărul adăugat pentru îndulcirea vinului. Este necesar să se neutralizeze drojdia, de aceea se adaugă sorbat de potasiu.

Sorbatul de potasiu se poate găsi și în conservarea legumelor murate, deoarece nu afectează fermentația lactică, fără de care conservarea nu ar fi reușită.

Unde este de așteptat să găsim cel mai des codul E202?

Alimentele congelate conțin sorbat de potasiu

Cu siguranță îl putem găsi pe etichetele margarinei, maionezei, a cărnurilor afumate, a gemurilor, a sucurilor, a băuturilor dulci, a produselor din făină, a mezelurilor, a vinului, a țuicii, a piureului de roșii, a ketchupului, a diferitelor tipuri de brânză. În produsele semipreparate de carne și alimente congelate, sorbatul de potasiu este practic întotdeauna prezent.

În cosmetice, sorbatul de potasiu este folosit în producția de șampoane, creme și loțiuni pentru a proteja produsele de degradare. Adesea, este combinat cu alți conservanți, dar în doze mai mici.

Daunele cauzate de sorbatul de potasiu

Cu toate că sorbatul de potasiu este folosit ca și conservant de mai mult de un secol, încă nu există un consens clar cu privire la cât de dăunător este cu adevărat.

Un aspect negativ al produsului este că uneori provoacă reacții alergice. Sensibilitatea crescută față de acesta, este exprimată prin reacții și alergii în cavitatea bucală, gât și tractul digestiv, precum și migrene și dureri de cap.

Conservantul este inofensiv și permis peste tot, dar doar în doze mici. Doza admisă pentru fiecare aliment nu trebuie să depășească 0.2 la sută din masa acestuia.

Supradozajul afectează negativ cavitatea bucală și stomacul. Dacă se depășesc dozele permise, se pot întâlni complicații cum ar fi nașterea prematură la femeile însărcinate, sângerarea gastrică, afectarea rinichilor și a ficatului.

E202 nu este permis în dietele pentru probleme de sănătate. În aceste diete, alimentele consumate sunt proaspete, iar adăugarea oricărui fel de conservant compromite dieta. Se recomandă evitarea oricăror aditivi cu codul E, deoarece s-a constatat că aceștia au un impact negativ în cazul oricăror boli cronice. Chiar dacă E202 este declarat ca fiind un conservant inofensiv, încă nu este suficient de bine studiat în utilizarea sa de către cei cu afecțiuni cronice.

Importanța sorbatului de potasiu

Fără îndoială, E202 poate fi adăugat pe lista aditivilor benefici datorită capacității sale de a menține alimentele și băuturile proaspete precum și produsele cosmetice pentru igiena personală pentru o perioadă mai lungă de timp.

Aflați mai multe despre cei mai periculoși conservanți și de ce ar trebui să consumați alimentele conservate în perioada de valabilitate.

Facebook
Favorite
Twitter
Pinterest

Articole de top astăzi