Conținut:
Vitamina E este o familie de vitamine liposolubile care sunt active în organism. Parte dintre membrii acestei familii de vitamine sunt numiți tocoferoli și includ alfa-tocoferol, beta-tocoferol, gamma-tocoferol și delta-tocoferol. Alți membri ai familiei vitaminei E sunt așa-numiții tocotrienoli și includ alfa-, beta-, gama- și delta-tocotrienolul.
Funcțiile vitaminei E
- Prevenirea stresului oxidativ - Vitamina E ajută la prevenirea stresului oxidativ lucrând împreună cu un grup de nutrienți care împiedică moleculele de oxigen să devină prea reactive. Acest grup include vitamina C, glutation, seleniu și vitamina B3;
- Menținerea sănătății pielii - vitamina E protejează direct pielea de radiațiile ultraviolete;
- Protecție împotriva cancerului de vezică urinară – aportul adecvat de vitamina E duce la o reducere cu 50% a riscului de a dezvolta cancer de vezică urinară;
- Vitamina E din alimente, nu suplimentele, ajută la protejarea împotriva cancerului de prostată și a bolii Alzheimer - o formă de vitamina E, gama-tocoferol, dar nu alfa-tocoferol, inhibă răspândirea celulelor canceroase de prostată, dar fără să afecteze celulele sănătoase. Luarea unor doze mari de vitamina E prin alimente reduce riscul bolii Alzheimer cu 67%;
- Vitamina E îmbunătățește circulația sângelui. Este necesară pentru regenerarea țesuturilor, are un efect benefic asupra sindromului premenstrual. Se folosește pentru formațiuni fibrotice mamare;
- Vitamina E asigură coagularea normală a sângelui și vindecarea cicatricilor, prevenind formarea acestora. Scade tensiunea arterială și protejează împotriva cataractei;
- Vitamina E este foarte utilă pentru sportivi deoarece menține sănătatea mușchilor și nervilor, întărește capilarele și pereții vaselor sanguine, previne apariția anemiei;
- Alte funcții ale vitaminei E - cele mai multe dintre aceste roluri implică transferul de informații chimice de la o celulă la alta sau la diferite structuri din interiorul celulei. Acest transfer de informații chimice este cunoscut sub numele de „semnalizare celulară” și mulți cercetători cred că semnalizarea celulară nu poate avea loc cu precizie fără ajutorul vitaminei E.
Deficitul de vitamina E
Nivelurile scăzute de vitamina E sunt asociate cu probleme ale sistemului digestiv, atunci când nutrienții sunt slab absorbiți din tractul digestiv. Aceste probleme includ boli pancreatice, vezica biliară, boli hepatice etc. O altă categorie de simptome asociate cu deficitul de vitamina E se numește neuropatie periferică.
Se concentrează pe sistemul nervos, problemele mâinilor, palmelor, picioarelor și tălpilor. Durerea, amorțeala și pierderea senzației la aceste extremități sunt asociate cu deficitul de vitamina E. Problemele cutanate sunt, de asemenea, strâns legate de deficitul acestei vitamine.
Atunci când este luată în doze foarte mari, de 3000 UI sau mai mult, s-a dovedit că vitamina E are efecte toxice. Aceste reacții toxice includ crampe intestinale și diaree, oboseală, vedere dublă și slăbiciune musculară. Academia Națională de Științe din SUA stabilește o limită superioară pentru aportul de vitamina E de 1.000 mg (sau 1.500 UI de vitamina E sub formă de alfa-tocoferol) pentru persoanele cu vârsta de 19 ani și peste și se aplică numai aportului de vitamina E sub formă de suplimente alimentare.
Expunerea la aer și procesarea din fabrică este deosebit de dăunătoare conținutului de vitamina E al alimentelor. În grâu, de exemplu, unde cea mai mare parte a vitaminei E este conținută în germenii de grâu, procesarea comercială elimină 50-90% din cantitatea acesteia. Când este procesat prin coacere sau producția de paste, conținutul de alfa-tocoferol scade cu aproape 90%, iar beta-tocoferol - cu 43%.
Utilizarea anumitor medicamente poate reduce aportul de vitamina E al organismului, cum ar fi medicamentele anticonvulsive și medicamentele care scad colesterolul. Utilizarea pe termen lung și regulată a uleiurilor minerale poate reduce, de asemenea, aportul de vitamina E al organismului.
Faptul că vitamina E este foarte dependentă de vitamina C, vitamina B3, seleniu și glutation înseamnă că o dietă bogată în vitamina E nu poate avea efectul optim decât dacă este bogată și în alimente care furnizează acești alți nutrienți.
Beneficiile vitaminei E
Vitamina E poate juca un rol important în prevenirea și/sau tratamentul următoarelor boli: acnee, boala Alzheimer, astm bronșic, ateroscleroză, cancer de sân, diabet, epilepsie, gută, boala Based, infertilitate masculină, degenerescența maculară, menopauza, migrena, scleroza multiplă, boala Parkinson, psoriazis, artrita reumatoidă, cataracta etc.
Marea majoritate a suplimentelor de vitamina E conțin o formă a vitaminei, și anume alfa-tocoferol. Mai exact, majoritatea suplimentelor conțin o formă naturală de alfa-tocoferol numită D-alfa-tocoferol. Pot fi găsite și suplimente care conțin forme mixte ale acestei vitamine.
Supradoza de vitamina E
Vitamina E este foarte utilă, dar supradozajul poate fi dăunător în unele cazuri. Aportul crescut poate determina ridicarea valorilor tensiunii arteriale și a trigliceridelor și poate reduce necesarul de insulină al diabeticilor.
Din acest motiv, pentru persoanele cu diabet, atunci când luați vitamina E nivelul zahărului din sânge trebuie controlat și, dacă este necesar, trebuie ajustată doza de insulină injectată. Se recomandă creșterea treptată a dozei de vitamina E luată. În cazuri foarte rare, este posibil ca organismul să manifeste o sensibilitate mai mare la vitamină și să apară o reacție alergică.
În general, vitamina E este o vitamină relativ netoxică. La doze mai mari, pot apărea diaree, flatulență, greață și creșterea tensiunii arteriale. Ca și în cazul tuturor vitaminelor, vitamina E nu trebuie administrată exagerat, iar riscurile de apariție a unor efecte secundare vor fi minimizate.
Surse de vitamina E
Excelente surse de vitamina E sunt muștarul, ridichile și semințele de floarea soarelui, iar o sursă foarte bună este spanacul. Surse bune de vitamina E sunt pătrunjelul, varza, papaya, măslinele, ardeiul, varza de Bruxelles, kiwi, roșiile, afinele și broccoli.
Migdalele sunt una dintre cele mai bune surse vegetale de vitamina E. Migdalele furnizează organismului grăsimile sănătoase necesare și sunt în general o modalitate excelentă de a potoli foamea între mese.
Alunele dețin și un record în ceea ce privește conținutul de vitamina E. Ele pot fi consumate direct, puse în diverse dulciuri cu alune, iar cu ele se poate pregăti un delicios tahini.
Vitamina E este prezentă și în caisele uscate în cantități mari. Ele susțin digestia, reglează nivelul de colesterol.
Putem obține vitamina E din ulei de porumb și soia, tot felul de nuci, salată verde, mazăre, fasole verde, vinete, morcovi. Este în mure și avocado. Produsele de origine animală sunt în general sărace în această vitamina E.
Vitamina E și frumusețea
Vitamina E este printre cele mai importante vitamine pentru corpul feminin. Crește capacitatea de a concepe și asigură dezvoltarea sănătoasă a fătului. Dar vitamina este extrem de valoroasă și pentru aspectul și frumusețea unei femei.
Administrarea de suplimente de vitamina E vindecă pielea deteriorată, întărește părul și echilibrează hormonii. Ajută la hidratarea pielii, ceea ce pe termen lung o face mai proaspătă și mai tânără. De aceea, vitamina E este un ingredient obligatoriu în multe seruri de înfrumusețare și întinerire.
Vitamina E ajută la regenerarea celulelor deoarece este un antioxidant puternic care acționează ca un agent antiinflamator și calmant. Poate fi aplicat direct pe față pentru a reduce inflamația existentă și pentru a întineri pielea.
O proprietate foarte benefică a vitaminei E este capacitatea sa de a reduce hiperpigmentarea, mai ales atunci când este combinată cu vitamina C. Îndepărtează cicatricile cauzate de acneea severă, menține buzele netede și moi.
Măștile cu vitamina E catifelează pielea, adaugă strălucire și reduc semnele îmbătrânirii. Cu toate acestea, este bine de reținut că vitamina E are proprietatea de a se acumula în pori, ceea ce înseamnă că folosirea ei prea des poate fi dăunătoare. Din acest motiv, măștile și cremele cu vitamina E nu trebuie aplicate mai mult de 2 ori pe săptămână.
