Colina este cel mai nou membru oficial al familiei complexului de vitamine B. Colina are un efect foarte asemănător celui de modificare a grăsimilor în membranele celulare. Acest lucru permite membranelor celulare să funcționeze cu o flexibilitate mai mare în manipularea atât a moleculelor de apă, cât și a grăsimilor solubile.
Fără colină, mulți nutrienți pe bază de grăsimi și toxine nu pot trece în și din celule. În plus, colina este, de asemenea, unică din punct de vedere chimic prin faptul că este o moleculă de trimetil, ceea ce înseamnă că sunt atașate trei grupări metil.
Funcțiile colinei
Menținerea integrității membranelor celulare - colina este o componentă cheie a multor grăsimi conținute în structurile membranei celulare. Deoarece membranele celulare sunt compuse aproape în întregime din grăsime, flexibilitatea și integritatea lor depind de aportul adecvat de colină.
Sprijinirea metabolismului grupului metil - Colina și unicitatea sa chimică ca moleculă de trimetil o fac extrem de importantă pentru metabolismul grupului metil.
Menținerea activității sistemului nervos – colina este o componentă cheie a acetilcolinei, o moleculă care transmite mesaje în sistemul nervos. Acetilcolina este principala substanță chimică a organismului pentru transmiterea mesajelor între nervi și mușchi.
Colina reduce inflamația cronică - persoanele care iau cantități medii de colină au niveluri mai scăzute de inflamație.
Deficitul de colină
Deficitul de colină duce la riscul de boli coronariene și alte probleme cardiovasculare. Deficitul mic de colină este asociat cu oboseală, insomnie, capacitatea slabă a rinichilor de a concentra urina, probleme de memorie și dezechilibre neuromusculare. Creșterea deficitului de colină poate duce la o deficiență a unei alte vitamine B de importanță critică pentru sănătate - acidul folic. O deficiență alimentară majoră de colină, la rândul său, poate duce la insuficiență hepatică, boli cardiovasculare, tulburări de creștere, anomalii în formarea oaselor, lipsa formării globulelor roșii, infertilitate, detresă respiratorie la nou-născuți, insuficiență renală, anemie și hipertensiune arterială.
Supradoza de colină
Administrarea de doze mari de colină (10-15 grame) este asociată cu apariția unui miros corporal neobișnuit, vărsături, salivație crescută și transpirație.
În plus, se poate observa că aportul scăzut al altor nutrienți poate duce la deficitul de colină. Acești nutrienți includ vitamina B3, acid folic, precum și aminoacidul metionină. Motivul pentru aceasta este legat de structura chimică neobișnuită a colinei ca moleculă de trimetil. Problemele hepatice, inclusiv ciroza hepatică, sunt factori comuni care contribuie la deficiența de colină.
Anumite medicamente precum Metotrexatul, un medicament folosit în primul rând pentru tratarea cancerului dar și în tratamentul poliartritei reumatoide și psoriazisului, precum și medicamentele anticonvulsivante cresc, de asemenea, riscul de deficit de colină.
Beneficiile colinei
Datorită importanței sale în metabolismul grăsimilor, colina este extrem de importantă în prevenirea aproape tuturor problemelor de sănătate legate de ficat, inclusiv alcoolismul și ciroza. Colina ajută la ameliorarea stării și în cazuri de epilepsie, boala Parkinson, boala Alzheimer, probleme de memorie, boli neuromusculare, boli cardiovasculare, tulburări cerebrale, autism, detresă respiratorie la nou-născuți, anemie, infertilitate, hipertensiune arterială, etc.
Surse de colină
Cea mai bogată sursă de colină nu este reprezentată de anumite alimentele specifice, ci un supliment alimentar numit lecitină. Lecitina este cel mai frecvent adăugată în alimente ca agent de emulsionare care ajută la menținerea componentelor alimentare împreună. Cele mai multe cantități de lecitină sunt derivate din soia.
Sursele alimentare care conțin colină sunt: soia și produsele din soia, gălbenușul de ou, untul, arahidele și untul de arahide, cartofii, conopida, roșiile, bananele, laptele, portocalele, lintea, ovăzul, orzul, porumbul, semințele de susan, semințele de in precum și pâine integrală.
