Grișul se obține prin măcinarea boabelor de grâu sau porumb, iar ca urmare a acestui proces se obțin, în mod corespunzător, griș de grâu sau griș de porumb. La noi, grișul este larg utilizat în bucătărie.
Din el se pregătesc diferite tipuri de pâine, prăjituri cu griș, budinci cu griș, precum și aluat pentru macaroane, cușcuș, spaghete și alte produse de panificație. Chiar și desertul atât de apreciat de multă lume, așure, este de neconceput fără griș.
Grișul este bogat în substanțe nutritive, vitamine și oligoelemente. O porție de halva de griș vă va furniza vitamina B1 (tiamin), vitamina B2 (riboflavină), niacină (vitamina B3 sau PP), vitamina B5 (acid pantotenic), vitamina B6 (piridoxin), acid folic (vitamina B9).
Grișul are capacitatea de a-și mări volumul de mai multe ori în timpul procesului de gătire. La prepararea terciurilor, grișul se fierbe, în timp ce la deserturi este folosit în stare brută pentru a absorbi umiditatea eliberată în timpul coacerii.
La prepararea terciurilor cu griș, în special la pregătirea laptelui cu griș, este deosebit de important ca grișul să fie fiert exact cât trebuie, altfel riscați să obțineți un terci tare și neplăcut la gust. De obicei, grișul se adaugă la apa deja clocotită sau laptele proaspăt, în jet subțire.
Grișul trebuie amestecat în mod constant în timpul fierberii, altfel terciul va forma cocoloașe. Timpul de fierbere obișnuit este de aproximativ 5-7 minute, după care devine tare și rezistent.
