Conținut:
Carbohidrații sunt substanțe organice care îndeplinesc funcții biologice importante în organismele vii, alături de glucoză, fructoză, zaharoză, amidon, celuloză etc. Carbohidrații sunt formați din carbon, hidrogen și oxigen. Ei reprezintă o parte majoră a hranei organismelor vii. 80% din substanța uscată a plantelor și 20% din cea a animalelor este reprezentată de carbohidrați. Carbohidrații sunt împărțiți în trei grupe: monozaharide, oligozaharide și polizaharide. În timp ce monozaharidele nu pot fi hidrolizate, oligozaharidele și polizaharidele sunt hidrolizate în zaharuri mai simple și în cele din urmă la monozaharide.
Monozaharidele și oligozaharidele au greutate moleculară mică, iar polizaharidele sunt substanțe cu greutate moleculară mare. Carbohidrații se împart în două categorii principale - simpli, care sunt considerați carbohidrați incompleți, și complecși, care sunt carbohidrați compleți.
Carbohidrații simpli
Carbohidrații simpli sunt compuși din zaharuri simple numite monozaharide sau unități duble de zaharide numite dizaharide. Carbohidrații simpli se găsesc în dulciuri, cum ar fi batoanele de diverse dulciuri, înghețata, brioșele, plăcintele și tot felul de alte dulciuri. Caloriile obținute din surse de carbohidrați simpli pot fi considerate ca și calorii „goale”, ceea ce este un motiv pentru a considera că nu sunt de mare importanță pentru organism, și în special pentru persoanele angajate în sporturi care implică un efort masiv. Principalul motiv pentru care carbohidrații simpli sunt numiți calorii „goale” este că aceștia nu pot fi stocați în organism, precum glicogenul. Glicogenul, la rândul său, este considerat principalul combustibil pentru mușchi în timpul efortului. Fără combustibilul adecvat, să nu vă așteptați ca mușchii dvs. să performeze la nivelul lor maxim.
Carbohidrații complecși
Carbohidrații complecși se compun din polizaharide formate prin acumularea mai multor zaharuri.
Polizaharidele au masă moleculară mai mare decât monozaharidele și dizaharidele deoarece prin combinația a 2 sau 3 zaharuri se va forma amidonul. Amidonul produce glucoză, care, la rândul său, duce la formarea glicogenului. Carbohidrații complecși se găsesc în paste, pâine integrală și produse calde din cereale: orez, fulgi de ovăz și cartofi copți. Orezul brun este, de asemenea, o sursă excelentă de carbohidrați complecși. Carbohidrații complecși sunt considerați a fi alimente de înaltă calitate, deoarece se pot acumula în organism sub formă de glucoză.
Carbohidrații complecși sau polizaharidele sunt clasificate la rândul lor în două grupe principale - vegetale și animale. Cele două forme principale de polizaharide vegetale sunt amidonul și celuloza.
Amidonul este cea mai cunoscută formă și poate fi găsit și în alte alimente precum porumbul, diferitele semințe și cereale din care se face pâinea, cerealele, spaghetele și unele dulciuri. Polizaharidele sub formă de amidon se găsesc și în leguminoase și cartofi. Amidonul este considerat cea mai importantă formă de carbohidrați și este principala materie primă din dieta sportivului. Nicio persoană care face antrenament de forță nu ar trebui să evite carbohidrații complecși. Din păcate, dieta standard din America de Nord pare să sugereze o reducere a carbohidraților complecși și o creștere a carbohidraților simpli.
Plantele sunt o sursă importantă de carbohidrați complecși. Din punct de vedere structural, tulpina, semințele, rădăcinile și frunzele plantelor sunt alcătuite din polizaharide și oferă cea mai importantă componentă nutritivă – țesutul fibros sau mai bine cunoscut sub numele de celuloză. Mulți experți consideră că, un consum de alimente cu țesut fibros este esențial în reducerea riscului mai multor probleme legate de sănătate, inclusiv cancer. Se crede că un consum rațional de fibre de celuloză poate reduce creșterea în greutate și poate limita riscul de atac de cord cauzat de obezitate.
Funcțiile carbohidraților
Câteva dintre cele mai importante funcții ale carbohidraților în corpul uman pot fi rezumate după cum urmează:
- Funcția energetică - după cum este dovedit, carbohidrații sunt sursa principală și cea mai preferată de furnizare de energie în organismul uman. De asemenea, sunt singura sursă de energie pentru mușchi, ceea ce înseamnă că hrănesc fibrele musculare de rezervă și sunt principala sursă de energie pentru creier;
- Funcția de protecție - carbohidrații participă la construirea diferitelor tipuri de mucus protector, care este eliberat din membranele mucoaselor diferitelor organe. În plus, sunt implicați și în compoziția fluidelor din articulații;
- Funcția plastică - carbohidrații participă la construcția multor celule. În ciuda faptului că participarea lor cantitativă este extrem de mică, este foarte importantă.
Beneficiile carbohidraților
Bolile de inimă sunt reduse sub influența alimentelor care conțin fibre de celuloză , precum și în procesul de reducere a colesterolului. Consumul de fibre de celuloză poate reduce colesterolul, făcând posibilă curățarea vaselor de sânge și reducerea semnificativă a sarcinii asupra inimii. Alimentele cu carbohidrați bogate în fibre de celuloză ajută la ameliorarea tulburărilor gastrointestinale, care sunt cauzate în principal de trecerea lentă a alimentelor prin sistemul digestiv. Trecerea accelerată a alimentelor prin sistemul digestiv contribuie semnificativ la reducerea riscului de cancer intestinal. În varianta cea mai generală, absorbția carbohidraților complecși de către organism îi furnizează acestuia energie și reduce riscul pentru sănătatea unei persoane.
Probleme cauzate de consumul de carbohidrați
Dacă ingerați prea mulți carbohidrați din alimente, mai mult decât ar putea fi convertit în glucoză sau glicogen (substanțe depozitate în ficat și mușchi), rezultatul va fi obezitatea.
Aportul de carbohidrați
Persoanele cu diabet au tulburări în metabolismul carbohidraților. Consumul de alimente bogate în carbohidrați va determina o creștere bruscă a zahărului din sânge. Printr-o alegere adecvată a alimentelor, creșterea zahărului din sânge poate fi redusă. Aceste alimente conțin carbohidrați lenți, care se găsesc în leguminoase, fructe, lapte proaspăt, cartofi, pâine din cereale integrale. Acestea cresc glicemia lent și moderat și sunt foarte potrivite pentru diabetici. Este chiar recomandat ca un consum al acestor produse să fie de 55% din meniul zilnic. Alimentele cu carbohidrați rapizi, cum ar fi dulciurile, mierea și zahărul pot fi luate numai în cazuri de efort fizic mai mare și hipoglicemie.
